„Avem un studiu făcut anul trecut de KPMG care arată că implementarea câtorva măsuri simple de încurajare a folosirii de medicamente generice ar aduce și în România economii de 100 de milioane de euro pe an, la un loc pentru pacient și pentru sistemul public, dacă ar crește utilizarea de generice de la 65% în prezent la 80%. Nu ar fi o creștere mare, dar ar fi o sumă importantă și ar putea fi folosită în multe domenii ale sistemului de sănătate”, a afirmat Mihai la conferința MEDIAFAX Talks about Competition.
El apreciază că, în România, cadrul legislativ discriminează „în mod evident” producătorii de generice până la decontabilizarea acestora și cu un efect negativ asupra mediului concurențial.
Timpul de așteptare pentru un medicament generic pentru a putea intra pe piață și pe lista de medicamente compensate este de peste 250 de zile în România.
„Fiecare zi pierdută după expirarea patentului înseamnă cheltuieli mult mai mari pentru sistemul public și întotdeauna pentru pacienți, care au sume importante de plătit din buzunar”, a spus Mihai.
Totodată, el s-a referit la problemele pieței de medicamente generice din cauza taxei clawback, al cărei nivel crește constant, de la 14,5% în trimestrul al treilea al anului trecut la 21% în perioada similară a acestui an.
Mecanismul de stabilire a prețurilor pentru generice reprezintă o altă nemulțumire a pieței de profil, cu dublă referențiere, raportate la alte 12 țări și stabilite la 65% din prețurile medicamentelor inovatoare.
APMGR propune eliminarea referinței externe și aplicarea referențierii la original sub 65% o singură dată.
Din APMGR fac partea companiile Actavis, AC Helcor, B. Braun Pharmaceuticals, Biofarm, Dr. Reddy’s, Desitin Pharma, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia-Ranbaxy, Teva și Zentiva.